Costum traditional de Constanta cusut de catre Simona Niculescu

Camasa cu platca din Oltina, Dobrogea

platca-oltinaOltina32

Camasa aceasta este bogata in cusaturi si in cheite late.

Platca este cusuta in triunghi si nu dreptunghiular, cum am fost obisnuiti sa vedem in cadrul expozitiilor din Muzeu. Platca se lucreaza in unghi drept si ar putea fi cusuta ulterior dreptunghiular cu trupul camasii.

OOO_4049

OOO_4051
Platca in forma de triunghi. Imbinarea acesteia cu trupul este facuta direct, fara cheite, trupul avand un incret (cutulite). De observat ca aceste cutulite apar doar in partea din fata, inspre maneca nu s-a incretit. Acest detaliu a fost observat si la alte camasi cu platca.
OOO_4076-2
Detalii “bibiluri”.
OOO_4079
Detalii cheita.

Fotografii facute de catre Radu Niculescu la Muzeul de Arta Populara din Constanta in anul 2015.

 

Documentare si prezentare facuta de catre Simona Niculescu.

Costum popular din Dobrogea

13624453_1090540020999839_1857666323_n

 

 

Epsen Memet este membra de onoare a grupului Sezatoare Constanta. Din dragoste pentru Dobrogea si arta de a coase, ea si-a ales sa isi coasa o camasa cu platca dupa o plansa lasata de Aurelia Doaga. A ales sa schimbe un pic din modelul de pe piept dar rezultatul este de toata frumusetea. Felicitari Epi, esti un exemplu de urmat de noi toti!

Un model nemaicusut pana acum in cadrul sezatorilor.

 

Untitled-3

21684206_1498139603573210_1701029200_o21769112_1498139596906544_1508842120_o

 

Fotografie facuta de Radu Niculescu, machiaj si aranjare de catre Alina Spinu.

Concept fotografie, Simona Niculescu.

Camasile de Dobrogea cusute in cadrul Sezatorii Constanta

Cu ocazia Zilei Universale a Iei, va prezentam o parte din camasile cusute de grupul nostru. Mai avem, dintre noi, sa le terminam pe cele pe care le avem in lucru dar va lasam sa ne admirati cu ce avem terminat pana acum.

 

rodica posiar
Rodica Posiar
ionelia lazarescu
Ionelia Lazarescu
gabriela olteanu
Gabriela Olteanu
danut costea
Danut Costea
ancuta mocanu
Ancuta Mocanu
lili ceara
Lili Ceara
lilibadea
Liliana Badea
stela ceata
Stela Jalba
Ancuta mocanu1
Ancuta Mocanu
moldoveanu cristiana
Cristiana Moldoveanu
ofelia neagu
Ofelia Neagu
babu mihaela
Mihaela Babu

 

Fotografiile au fost facute de catre Radu Niculescu dupa conceptul Simonei Niculescu.

Camasile au fost cusute in cadrul sezatorilor dupa modele luate din cartea “Portul popular Romanesc din judetul Tulcea” de Elena Secosan si modelele scoase de catre Simona Niculescu dupa camasile expuse la Muzeul de Arta populara din Constanta.

De asemenea s-a cusut dupa plansele puse la dispozitie de catre Semne Cusute.

Machiajul si parul a fost pus la dispozitie de catre Alina Spinu.

Ziua costumului traditional din Romania si expozitia etnografica Laura Diaconu

 

Inca din 2015 s-a promulgat decretul de lege conform caruia a doua duminica din luna Mai se sarbatoreste ziua costumului traditional Romanesc.

Sezatoare Constanta a sarbatorit in 2015 print-o sezatoare in aer liber la Palatul Copiilor, iar anul acesta a sarbatorit in cadrul Muzeului de Arta Populara din Constanta, admirand o parte din colectia etnografica a doamnei Laura Diaconu.

Aceasta minunata expozitie va fi valabila pentru ochii publicului pana pe data de 22 Mai 2016.

13170575_1057092171011291_332960684_o13183090_1057092367677938_1265217530_n

Prezent la eveniment a fost si Gabriel Boriceanu.13184543_1057092247677950_777863736_o

Poze facute de catre Radu Niculescu.

La Sezatoare Constanta se cos camasi Dobrogene

Camasa dobrogeana
Camasa cu platca, model din localitatea Oltina, cusuta de Dana
Camasa dobrogeana
Ionelia lucreaza de asemenea la o camasa cu platca dar modelul din Ostrov
Camasa dobrogeana
Platca Danei este aproape gata, va incepe sa coasa manecile
Camasa dobrogeana
Gabriela coase la maneca, camasa dalmatica (dintr-o bucata)
Camasa dobrogeana
Ofelia si-a lasat lucrul la ie ei de Neamt pentru a coase o camasa traditionala Dobrogeana. Coase la o camasa dalmatica (dintr-o bucata)
Camasa dobrogeana
Lili nu a stat pe ganduri, ne-a urmarit pe Facebook si cand a inceput sa vina la sezatoare a si inceput sa lucreze la prima ei camasa de Dobrogea.

 

 

Camasa dobrogeana
Valerica lucreaza la o camasa cu platca.

 

Pozele sunt facute de catre Radu Niculescu

Luna Martie si Baba Dochia

Martisorul face parte din categoria traditiilor cele mai vechi care se gasesc pe teritoriul Romaniei. El primeste Primavara si simbolizeaza legatura intre polurile opuse ce creeaza echilibrul vietii.

Martisorul intra in calendar o data cu zilele babei Dochia.

Ziua Dochiei cade pe 1 Martie, iar cum va fi aceasta zi a anului, se spune ca asa va fi si vara. Daca in ziua babei Dochia ninge si este furtuna, atunci se spune ca ea leapada un cojoc. Zilele ei se numesc cojoace iar Dochia are 12.

Sezatoare Constanta
Martisor impletit la sezatoare.

.

Martisorul este purtat de fete de pe 1 Martie, il poarta la gat sau la mana, unde il tin pana la sfarsitul lunii, ca sa fie curate si rumene la fata toata vara.

De 1 Martie, copiii poarta la gat sau la mana un ban de argint.

Sursa: Credinte si Superstitii Romanesti, dupa Artur Gorovei si Gh. F. Ciausanu

Martisorul nu a fost intotdeauna alb cu rosu, a avut culorile alb si negru.  Martisorul arhaic, în alb şi negru, este expresia cea mai profunda a unitatii contrariilor, a intrepatrunderii principiilor aparent opuse si a ceea ce noi impartim in bun si rău, in alb si negru.

Culoarea rosie a creat o fascinatie deosebită asupra oamenilor. Se consideră că ea produce cel mai puternic efect asupra simturilor, fiind simbolul frumuseţii, tineretii, sanatatii şi bogătiei. Firul rosu este intens folosit, de cateva sute de ani, la confectionarea artisorului. Însă, specialistii atrag atentia că acest rosu benefic, al focului creator si al sangelui, ca principiu vital vietii, s-a născut in pantecul pamantului… negru.

Sursa

Ioana Corduneanu ne-a explicat cum stau lucrurile si a scos la lumina pentru iubitorii de traditional, de la oras, cum stau lucrurile cu Martisorul si ce simbolizeaza acesta.

1795608_856863957673176_46494973_n
Sursa Semne Cusute

Suntem obisnuiti sa daruim un Martisor fetelor, doamnelor din viata noastra ca semn de respect si recunostiinta, insa aflam ca in Moldova si barbatii primesc. Ba mai mult, in locurile in care sa pastreaza traditia, acestia il poarta in piept o luna de zile si apoi il leaga de un pom inflorit. Sursa

Din traditiile Aromanilor aflam ca femeile fac martisorul din fir de lana alb si rosu si ca ii leaga acestuia un ban de argint, cu cat mai vechi cu atat mai bine.

Martisorul (martul) era facut de femei pentru toti cei ai case si chiar si pentru animalele tinere din gospodarie.

In ziua de 1 Aprilie, martisorul era pus sub o piatra; daca se strang peste noapte furnici e semn bun.

Sursa

 

Fetele de la Sezatoare Constanta vor lega de un pom tanar martisorul purtat de ele in luna Martie.

Sezatoare Constanta

Un Martie minunat! Nu uitati sa va alegeti baba!